Ultima actualizare
24.Apr.2010

 

 

 

 

 

  Gradul de implicare al echipei de cercetare

 

 

  Obiective si activitati si gradul de realizare

An	Obiective prevăzute (Denumirea obiectivului)		Activitati asociate	Grad de realizare
2007	1	Identificarea relatiilor dintre initiativa antreprenoriala si dezvoltarea locala	Analiza bazei de documentare si a stocului de date disponibile	Total
			Formularea ipotezelor de lucru si a pasilor concreti in aceasta directie
	2	Analiza raportului dintre dezvoltarea locala si optimizarea organizarii spatiului geografic	Analiza politicilor de dezvoltare locala si regionala si rolul acestora in cazul judetului Gorj	Total
			Evidentierea elementelor care sunt potential utile intr-o reabilitare/dezvoltare a bazei economice a comunitatilor locale
2008	1	Identificarea disparitatilor teritoriale la nivelului judetului Gorj prin realizarea analizei tip SWOT, care sa aiba in vedere punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile existente in dezvoltarea integrata a comunitatilor umane din judetul Gorj	Depistarea indicatorilor relevanti (indicatori demografici, indicatori economici, indicatori privind infrastructura, indicatori ai standardului de viata) si analiza acestora	Total
			Agregarea indicatorilor individuali
			Individualizarea si analiza ariilor favorizate, a celor dezavantajate si a celor profund dezavantajate
	2	Analiza rolului investitiilor straine si autohtone in crearea mediului de afaceri si culturii antreprenoriale	Identificarea repartitiei investitiilor utilizand informatiile obtinute de la autoritatile locale sau regionale si agentii economici implicati	Total
			Analiza evolutiei, provenientei, volumului si structurii investitiilor
			Ierarhizarea multicriteriala a influentelor investitiilor in aria analizata si spatiul adiacent
	1	Evaluarea modului in care asezarile care beneficiaza de investitii straine si autohtone pot deveni poli secundari de crestere si elaborarea unui model de actiune locala pentru atragerea investitiilor de acest tip	Identificarea polilor secundari de crestere si a zonelor lor de influenta.	Total
			Stabilirea si analiza relatiilor dintre investitii si dezvoltarea locala si regionala
	2	Cunoasterea evolutiei sectorului IMM la nivelul comunitatilor umane din judetul Gorj	Culegerea de date de la autoritatile locale, regionale.	Total
			Elaborarea chestionarelor de teren pentru oficialitatile locale, pentru agentii economici, pentu alte segmente ale populatiei
			Cercetarea de teren in urma careia se va realiza corectarea informatiei existente, colectarea de noi informatii
	3	Identificarea modificarilor intervenite la nivelul sistemelor teritoriale ca urmare a dezvoltarii initiativei antreprenoriale	Selectarea sistemului de indicatori	Total
			Diagnoza situatiei socio- economice existente la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale
			Analiza relatiilor dintre pozitia ierarhica a asezarilor umane si valorificarea resurselor economice locale, regionale
2010	1	Realizarea unui model teoretic de analiza a raportului dintre initiativele antreprenoriala si structurarea functionala a spatiului geografic	Prezentarea unor strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung pentru zonele rurale si urbane	În curs de realizare (Etapă în desfășurare)
			Realizarea unui material coerent care sa poata ajuta la orientarea politicilor de dezvoltare locala tinand cont de toti factorii implicati
	2	Diseminarea rezultatelor in cadrul administratiei publice locale si a mediului academic	Participarea la diferite manifestari stiintifice la nivel local si regional	În curs de realizare (Etapă în desfășurare)
			Publicarea unui volum de sinteza cu rezultatele cercetarii

 

•         Identificarea relatiilor dintre initiativa antreprenoriala si dezvoltarea locala in cadrul sistemelor teritoriale

•         Analiza raportului dintre dezvoltarea locala si optimizarea organizarii spatiului geografic

•         Evaluarea modului in care asezarile care beneficiaza de investitii straine si autohtone pot deveni poli secundari de crestere si elaborarea unui model de actiune locala pentru atragerea investitiilor de acest tip

•         Rolul sectorului antreprenorial in constituirea polilor de creştere

•         Dinamica si impactul sectorului IMM la nivelul comunitatilor urbane si rurale

•         Identificarea modificarilor intervenite la nivelul sistemelor teritoriale ca urmare a dezvoltarii initiativei antreprenoriale

 

•         Tratarea problemelor legate de subdezvoltarea profunda drept situatii de urgenta;

•         Identificarea disparitatilor teritoriale la nivelului judetului Gorj - Sistemul de indicatori folosit pentru identificarea disparitatilor teritoriale cuprinde patru clase: starea demografica, starea economiei, infrastructura si standardul de viata, fiecare categorie considerata ca influentand in mod egal dezvoltarea;

•         Sprijinirea unor parteneriate intre polii secundari de crestere si unitatile administrativ-teritoriale limitrofe, cu scopul incurajarii initiativelor antreprenoriale;

•         Fundamentarea stiintifica a unor politici si intervenţii in diminuarea discrepantelor teritoriale la nivel de meso- si microscara;

•         Scurtarea timpului de implementare a politicilor de diminuare a efectelor subdezvoltarii;

•         Modalitati de tratare a ariilor defavorizate.

 

 

 

 

 

Braghina C., Peptenatu D., Constantinescu S., Pintilii D., Draghici C., (2010), The Pressure Exerted on the Natural Environment in the Open Pit Exploitation Areas in Oltenia, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, vol.5, nr.1, pg.33-40, ISSN 1842-4090,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=72;

Ianos I., Peptenatu D., Zamfir D., (2009), Respect for envinronment and sustainable development, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, vol.4, nr.1, pg.81-94, ISSN 1842-4090,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=72;

 

 

Articole publicate in reviste incluse in BDI

Peptenatu D., Pintilii R., Cepoiu L., Draghici C., (2009), Polycentric development strategy- an efficient instrument in administrative descentralization, Revista Romana de Geografie Politica, nr. 2/2009, ISSN 1454-2749, pg. 99-111, http://rrgp.uoradea.ro/index_files/2009_2.htm;

Ianos I., Braghina C., Peptenatu D., Zamfir Daniela, Cepoiu Loreta, Pintilii R., (2009), Geographical analysis of the higher education infrastructure in Romania, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Geographia, LIV, nr. 1/2009, ISSN 1221-079X, pg. 19-34, http://www.studia.ubbcluj.ro/arhiva/cuprins_en.php?id_editie=392&serie=GEOGRAPHIA&nr=1&an=2009;

Ianos I., Zamfir Daniela, Peptenatu D., Pintilii R., (2009), Theindividualisation of discontinuities in deeply disadvantaged   areas of Romania, Romanian Review of Regional Studies, vol. 5, nr. 2, pg. 3-10, ISSN 1841-1576, http://geografie.ubbcluj.ro/cgr/index.htm;

 

Peptenatu D., Talanga C., Pintilii R., (2008), Rolul sectorului antreprenorial in tratamentul ariilor profund dezavantajate, Comunicari de Geografie, vol. XII, ISSN 1453- 5483, pg. 355-358;

Braghina C., Peptenatu D., Zamfir D, Nae M. (2009), Le developpement du secteur entrepreneurial et les management des disparites territoriales. Etude de cas: le Departement Gorj, Annals of Valahia University, Geogr. Series, Tom VIII, ISSN 1582- 6198, pg. 169-176;

Braghina C., Draghici C., Peptenatu D., Pintilii R., (2009), Rural changes in the restructuring minig areas within Gorj county, Annals of Valahia University, Geogr. Series, Tom VIII, ISSN 1582-6198, pg. 151-158;

Braghina C., Peptenatu D., Draghici C., (2009), The function of policentric development in the refinement of weakly polarised areas. Case study: Gorj county, Geographica Timisiensis, vol. XVII, nr. 1-2/2008, ISSN 1224-0079, pg. 45-53;

Peptenatu D., Pintilii R., Draghici C., Stoian D., (2009), Accentuarea disparitatilor teritoriale din Romania in conditiile crizei economice mondiale, GeoPolitica – Revista de Geografie Politica, GeoPolitica si GeoStrategie, Anul VII, nr 29 (1/2009), Edit. Top Form, Bucuresti, ISSN 1583-543X, pg.165-172;

Braghina C., Peptenatu D., Draghici C., (2008), Socio-economic restructuring of the mining areas of Gorj county, Human Geographies-Journal of Studies and Research in Human Geographies, vol. 2, Issue 2, ISSN 1843- 6587, pg.18-26,  http://humangeographies.org.ro/2_2_nov_2008.htm;

Braghina C., Peptenatu D., Draghici C., (2009), - The Reorganization of Economic Activities and the Perspectives of the Endogenous Development in the Mining Areas from Gorj County, Journal of Urban and Regional Analysis, vol. 1/2009, ISSN 1314-2420, pg. 85-94,  http://www.jurareview.ro/.

 

 

 

 

Talanga Cristian, Peptenatu Daniel, Stoica Valentina, Structurarea functionala a ariilor profund dezavantajate din judetul Gorj, A 8-a Conferinta internationala Cohesion and Disparities. Regional and local development in Central and south-Eastern Europe between Potentials, Policies and Practices, Timisoara, mai 2008;

Peptenatu, Braghina Cristian, Iancu Cristina, Stoica Ilinca Valentina, The management of area weakly polarized throughout innovations and good usage. Case study: Gorj County, Romania; Moravian Conference on Rural Research EURORURAL '08 : Investigating European Countryside, Brno, Cehia (August 25 - 29, 2008);

Peptenatu Daniel, Stoica Ilinca Valentina, Iancu Cristina, The dynamical reorganization of the rural areas in territories deeply disadvantaged. Case study: The south-western region;Moravian Conference on Rural Research EURORURAL '08: Investigating European Countryside, Brno, Cehia (August 25 - 29, 2008);

Peptenatu Daniel, Ilinca Valentina Stoica, Pintilii Radu, The economic and demographic characteristics of deeply disadvantaged areas in the South-West region of Romania; Geographical Environment And Cross-Border Cooperation Within The Lower Basin Of The Danube, Craiova, (2-5 octombrie 2008);

Braghina Cristian, Peptenatu Daniel, Draghici Cristian, Rolul dezvoltarii policentrice in tratamentul ariilor profund dezavantajate, A 8-a Conferinta internationala Cohesion and Disparities. Regional and local development in Central and south-Eastern Europe between Potentials, Policies and Practices, Timisoara, mai 2008;

Braghina Cristian, Peptenatu Daniel, Draghici Cristian, Rural changes in the restructured mining area from Gorj County; 23rd Session of PECSRL – The Permanent European Conference for the study of the Rural Landscape: “LANDSCAPES, IDENTITIES AND DEVELOPMENT”, Lisabona/Óbidos, Portugalia (1-5 septembrie 2008);

Braghina C., Talanga C., Zamfir Daniela, Role of the entrepreneurial sector in the regional development. Case study – Gorj County in cadrul conferintei “UnderStanding and shaping Regions: Spatial, Social and Economic Futures”, organizata de Regional Studies Association, Leuven-Belgia, 6-8 aprilie 2009;

Peptenatu D., Cepoiu Loreta, Stoica Valentina, Analysis and Management of the Poorly Polarized Areas in Oltenia, in cadrul conferintei “UnderStanding and shaping Regions: Spatial, Social and Economic Futures”, organizata de Regional Studies Association, Leuven-Belgia, 6-8 aprilie 2009;

Braghina C., Zamfir Daniela, Talanga C., Cepoiu Loreta, Le role des poles secondaire de croissance dans l’attenuation des disparites regionales. Etude de cas: Le departement de Gorj, in cadrul celui de-al III-lea Colocviu international romano-algeriano-francez “Directions contemporaines dans l’etude du territoire. La gestion du territoire, des aleas et de la ville.” Organizat de Universitatea din Bucuresti, Universitatea M’sila si Universitatea Paris Est, 27-31 mai 2009, Bucuresti.  

 

            Introducere.  În cadrul primei faze din anul 2009 a acestui proiect obiectivul principal a fost următorul:  Evaluarea modului în care așezările care beneficiază de investiții străine și autohtone pot deveni poli secundari de creștere și elaborarea unui model de acțiune locală pentru atragerea investițiilor de acest tip. Pentru realizarea obiectivului au fost prevăzute următoarele activități: identificarea polilor secundari de creștere și a zonelor lor de influență, stabilirea și analiza relațiilor dintre investiții și dezvoltarea locală și regională.

 

            La nivel spaţial procesul de dezvoltare este dependent de un complex de factori structuranţi, ce determină diferenţe semnificative în dotarea cu factori de producţie, în sens calitativ şi cantitativ, diferenţe în structura sectorială şi distribuţia activităţilor economice, precum şi în plan social. Aceste diferenţieri conduc la o detaşare şi o permanentă competiţie între aşezările umane, ce are ca rezultat conturarea unor poli de creştere şi a unor zone constituite din mai mulţi competitori, care formează aria polarizată.

La nivelul arealului studiat se constată dezechilibre majore determinate de reducerea capacităţii de difuzie a “dezvoltării” pentru numeroase nuclee, situaţie care a generat dezechilibre în lanţ la nivelul ariilor subordonate, în numeroase situaţii dincolo de pragul critic.

            Conform legii 351 /2001, judeţul Gorj are două oraşe de rangul II (Tg. Jiu şi Motru) şi 7 oraşe de rangul III. Conform clasificărilor tradiţionale, capitala judeţului este un oraş mijlociu, aflat la limita superioară a pragului de 100.000 locuitori, Motru este tot un oraş mijlociu, aflat la limita inferioară a pragului de 20.000 locuitori, în timp ce toate celelalte 7 oraşe fac parte din categoria oraşelor mici sub 20.000 locuitori. Trebuie observant decalajul semnificativ între Tg. Jiu şi celelalte oraşe (raportul de primat fiind de 4,1).

Acordarea acestui “statut” de pol secundar de creştere poate şi trebuie să fie condiţionată, alături de celelalte componente, şi de valoarea investiţiilor autohtone sau străine realizate, atât în unitatea respectivă, dar şi în cadrul zonei sale de influenţă.

Diversificarea economiei zonei este o prioritate în contextul actual, deoarece aceasta este monospecializată şi în plus activitatea extractivă nu se prezintă la parametrii normali (nu mai poate asigura în continuare nivelul producţiei care până în 1990 contribuia prin aportul său la dezvoltarea zonei). Sectorul antreprenorial reprezintă, în cadrul sistemului teritorial, componenta cu cea mai mare dinamică, dezvoltarea sa structurând spaţiul în care se inserează, prin capacitatea diferenţiată de valorificare a resurselor, prin impactul pe care îl are asupra intensităţii relaţiilor dintre celelalte componentele ale sistemului.

 

 

 

            Luând în consideraţie acest cadru economic care prezintă numeroase deficienţe, se poate concluziona că oportunitatea pentru noi activităţi şi locuri de muncă se poate realiza prin inovare.

            Distribuţia IMM în teritoriu indică o repartiţie neuniformă şi semnificative disparităţi urban – rural şi nord – sud. Astfel urbanul are de cca. 4,0 ori mai multe IMM /1000 locuitori, municipiile Tg. Jiu şi Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judeţ. Un număr scăzut de IMM-uri prezintă oraşele Tismana, Turceni şi Ţicleni, în timp ce comune precum Arcani sau Baia de Fier au un număr ridicat. Zona cea mai slab dezvoltată din punct de vedere al numărului de IMM este zona rurală din sudul judeţului, unde numărul acestora este sub 7 /1000 locuitori şi uneori sub 4 (Bustuchin, Negomir, Ţănţăreni).

            A scăzut însă semnificativ ponderea IMM mijlocii, în favoarea celor mici şi micro. Conform surselor ONRC, în 2005, mai funcţionau în judeţ 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajaţi (cca. 12,5% din populaţia ocupată), dintre care cele mai importante sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cca. 10.000 salariaţi) şi cele 2 mari complexe energetice: Turceni şi Rovinari (cu peste 8000 salariaţi în total).

Evaluarea repartiţiei geografice a firmelor şi a capitalului lor social pune în evidenţă diferenţe între polii secundari de creştere, dar şi unele asemănări:

- numărul total al firmelor variază pe un ecart cuprins între 50 şi peste 100, cele mai multe fiind situate în Motru, Bumbeşti Jiu, Tg.Cărbuneşti şi Novaci;

- există o concentrare a firmelor în jumătatea nordică a judeţului, situaţie favorizată de prezenţa resurselor naturale, dar mai ales de forţa de polarizare a oraşului Tg.Jiu, chiar dacă gradul de îmbătrânire demografică este mai ridicat;

- mărimea totală a capitalului social a firmelor este redusă în comparaţie cu situaţia polului principal de creştere, oraşul Tg.Jiu;

- cele mai mari valori ale capitalului social a firmelor aparţin celor din Motru, Tg.Cărbuneşti, Bumbeşti Jiu şi Novaci. Se adaugă şi oraşul Rovinari, prin specificul său minier, chiar dacă acesta nu este inclus în categoria polilor secundari de creştere;

- o caracteristică comună tuturor unităţilor administrative din judeţ, inclusiv a polilor secundari de creştere, este dată de preponderenţa, în proporţie de 90 % a firmelor cu capital românesc, iar ca structură se constată dominanţa sectorului terţiar;

- sectorul secundar deţine ponderi cuprinse între 10 şi 25 % din totalul firmelor în cadrul polilor secundari;

- mărimea întreprinderilor este condiţionată de profilul acestora, de resursele de materii prime, de nivelul tehnologic, gradul de calificare a forţei de muncă şi evident de cererea existentă pe piaţă. În condiţiile economice actuale, la nivelul judeţului predomină microîntreprinderile.         

 

 

Fig. 2 Numarul de firme

 

Pentru polii secundari de creştere microîntreprinderile deţin poderi cuprinse între 60 şi 75% restul fiind reprezentat de întreprinderi mici şi mijlocii (Motru, Mătăsari, Ţicleni, Turceni, Tg.Cărbuneşti, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti Jiu, Tismana, Padeş). Se remarcă prezenţa acestor întreprinderi mici şi mijlocii şi în sfera de influenţă a acestor poli de creştere.

În cadrul mediului investiţional capitalul străin deţine ponderi reduse. Repartiţia în teritoriu şi ponderea participării capitalului străin prezintă diferenţe mari la nivelul comunelor şi oraşelor din judeţ.

Ecartul de variaţie a numărului de firme cu participare a capitalului străin, la sfârşitul anului 2007, este cuprins între 1 şi 145. Numărul cel mai mare de firme se află în reşedinţa de judeţ. Pentru marea majoritate de unităţilor administrativ teritoriale ecartul de variaţie este cuprins însă între 1 şi 25. Există deci, din acest punct de vedere, un grad ridicat de hipertrofie a reşedinţei de judeţ.

 

 

 

 

 

Dintre polii secundari de creştere, cele mai multe firme cu participare de capital străin aparţin oraşelor Motru (25), Bumbeşti Jiu (24) şi Tg.Cărbuneşti (13). Un loc însemnat este ocupat şi de oraşul Rovinari, cu 25 de firme cu participare a capitalului străin.

Din totalul capitalului social al acestor firme capitalul străin deţine aproape 100 % în cazul oraşelor Motru şi Bumbeşti Jiu, pentru celelalte valorile sunt de de peste 75 %.

În valori absolute cele mai mari valori aparţin firmelor din Motru şi Bumbeşti Jiu, pentru ceilalţi poli de creştere valorile fiind modeste. În aceeaşi categorie a valorilor ridicate se înscrie şi oraşul Rovinari.

O investiţie de 2 000 000 lei (ponderea capitalului străin fiind de 50 %) se regăseşte în localitatea Cătunele, situată în sfera de influenţă a oraşului Motru.

Dacă se adaugă firmele cu participare străină din Motru, Rovinari, Tg.Jiu şi Bumbeşti Jiu rezultă o axă de concentrare a acestui fenomen pe direcţia NE-SV.

            Drept concluzii asupra celor prezentate rezultă următoarele:

                        -  participarea capitalului străin la constituirea firmelor este o realitate în cazul polilor secundari de creştere;

                        -   se impune prezenţa firmelor cu participare străină în cazul oraşului Rovinari;

 

 

 

            Pentru atragerea investiţiilor în cadrul polilor secundari de creştere se propun ca direcţii de acţiune:

1.      Promovarea punctelor tari ale acestora în cadrul programelor dezvoltare la nivel judeţean: resurse energetice, calitatea resurselor umane, prezenţa unui mediu antreprenorial.

2.       Necesitatea înființării de IMM-uri de către investitori autohtoni si străini, care să valorifice resursele locale – capitalul uman, natural, socio-cultural și tehnologia modernă – astfel încât  să devină competitive la nivel european și atractive pentru societățile bancare, să asigure locuri de munca și să conducă la apariția unei clase de mijloc prospere.

3.      Atragerea de investiții străine atrase prin simplificarea birocrației, diminuarea corupției, fiscalitate scazută și acordarea de facilități de către administrația publică pentru investiții în anumite sectoare strategice sau pentru reinvestirea profitului in comunitatea locală.

4.      Realizarea unor parteneriate între polii secundari de creştere şi unităţile administrativ-teritoriale limitrofe, cu scopul încurajării iniţiativelor antreprenoriale, dar şi pentru punerea în practică a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv prin accesarea unor fonduri de dezvoltare.

5.      Realizarea unei cooperări între oraşul reşedinţă de judeţ (Tg.Jiu), ca pol principal de dezvoltare şi polii secundari, în concordanţă cu reevaluarea relaţiilor urban-rural şi urban-urban.

 

Strategia de dezvoltare a judeţului Gorj are ca principal obiectiv de dezvoltare economică încurajarea IMM-urilor, astfel încât produsul intern brut pe cap de locuitor să ajungă la nivelul mediei din Romania, sau nu mai puţin de 95% din această valoare, ca urmare a diversificării activităţilor economice prin dezvoltarea sectorul IMM, care să ajungă cel puţin la media naţională de 19,3 IMM la 1000 de locuitori, atragerea investiţiilor străine directe, care să ajungă la cel puţin 5% din totalul investiţiilor străine directe pe ţară şi modernizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională pentru evoluţia unei forţe de muncă calificate şi adaptate la cerinţele pieţii şi tehnologiilor moderne (Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a Judeţului Gorj, 2007-2013, 2007).

Analiza relaţiei dintre dezvoltarea sistemelor teritoriale şi iniţiativa antreprenorială a fost bazată pe un set complex de indicatori şi a prelucrării unor chestionare ce au vizat autorităţile, antreprenorii şi locuitorii din unităţi administrativ-teritoriale reprezentative.

 

 

 

Se constată că numărul de IMM/1000 locuitori a avut o ușoară creștere în intervalul 2004-2007, fiind însă sub media înregistrată la nivel național (19,4 în 2004 și 20,5 în 2007). Față de situația din 2004 se poate observa o tendință de creștere a numărului de IMM-uri și mai ales de sporire a acestora în sectorul productiv. Rata de creare a noilor întreprinderi a fost influențată și de modificările legislative în ceea ce privește înființarea de întreprinderi mici și mijlocii – Programul național multianual pentru dezvoltarea culturii anteprenoriale în rândul femeilor manager, Programul național multianual pe perioada 2005-2009 pentru susținerea accesului microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici la servicii de instruire și consultanță, Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață etc.

Principalele probleme în rândul întreprinzătorilor sunt legate de obținerea de contracte, dificultăți legate de cererea sau oferta lor. În privința ofertei, noile întreprinderi se confruntă, în cea mai amre parte, cu probleme finaciare, în special legate de lipsa de resurse, de accesul limitat la credite, de lipsa clienților sau de clienții cu plăți în așteptare. În privința cererii, întreprinzătorii consideră că marile probleme sun legate de constrângerile concurenței pe piețele de desfacere, (77%) de faptul că firma lor nu este suficient de bine cunoscută (56%) și de lipsa resurselor economice ale potențialilor clienți (55%).

 

 

 

Fig. 1 Structura întreprinderilor după numărul de angajați

 

 

 Structura întreprinderilor după numărul de angajaţi evidenţiază o dominare a microîntreprinderilor, ca urmare a politiciilor de încurajare a sectorului antreprenorial promovate de guvern. În figura nr. 1 se poate observa dependenţa economiilor locale de întreprinderile mici şi mijlocii, în unele unităţi administrative fiind singurele care contribuie la dinamica sistemului economico-social. Analiza sectorului antreprenorial din judeţul Gorj a subliniat nevoia acută de intervenţie a factorilor de decizie pentru sprijinirea acestui sector, confruntat cu blocaje severe datorită crizei financiare. Analiza de detaliu a structurii întreprinderilor evidenţiază dependenţa firmelor mici şi mijlocii de marile companii, din subordinea statului, care beneficiază de suport de la nivel guvernamantal

În cadrul județului predomină întreprinderile cu mai puțin de 9 salariați. Cea mai mare parte a întreprinderilor mici se regăsesc în partea de nord și în mediul urban. Întreprinderile mijlocii sunt situate în principalele orașe (Motru, Rovinari, Tg. Jiu) și în zona lor de influență, în timp ce intreprinderile mari se regăsesc în Tg Jiu (unde reprezintă peste 23% din totalul întreprinderilor) și în orașe cu activități legate de industria minieră (Motru, Rovinari).

 

Fig. 2 Repartiția numărului de angajață la nivel de UAT

 

 

 

Fig. 3 Structura pe domenii a firmelor cu capital românesc

 

 

Repartiţia profitului realizat de firmele mici şi mijlocii la nivel de localitate evidenţiază diferenţieri semnificative în profil teritorial, valorile cele mai ridicate fiind înregistrate în oraşe şi în unităţile administrative cu populaţie ridicată, un determinant competitiv important.

Valorile cele mai ridicate ale profitului realizat de IMM-uri se înregistrează în oraşele Tg. Jiu şi Motru care, prin funcţiile pe care le deţin la nivel judeţean şi regional, oferă condiţii optime pentru apariţia şi dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii.

Remarcabilă este creşterea semnificativă a profitului pentru IMM-urile din mediul rural unde dezvoltarea teritorială este dependentă de această categorie de intreprinderi. O observaţie interesantă este că ponderea IMM-urilor este tot mai mare cu cât unitatea administrativă este mai izolată faţă de principalele axe structurante astfel, profitul realizat este determinat pentru dezvoltarea economică a aşezărilor. Această proiectare spaţială arată importanţa IMM-urilor pentru reabilitarea economică a sistemelor teritoriale marcate de dezechilibre economico-sociale profunde. În acestă situaţie sunt unităţile administrative: Samarineşti, Văgiuleşti, Bolboşi, Negomir, Slivileşti, Ioneşti, Stoina, Stejari, Dănciuleşti, Logreşti, Berleşti, Săcelu, Bumbeşti-Pitic, Câlnic.

Analiza repartiţiei profitului înregistrat de IMM-urile din judeţul Gorj subliniază importanţa acestei categorii, în raport de complementaritate cu celelalte categorii de firme, pentru conturarea unor poli de dezvoltare ce pot contribui în perspectivă la consolidarea unei reţele de dezvoltare optime, interconectată suprasistemelor socio-economice.

 

 

            Teritoriul judeţului Gorj cuprindea, la 1 iulie 2008, un număr de 70 unităţi administrativ teritoriale de bază din care 9 oraşe şi 61 de comune, cu un număr de 411 sate. În cadrul oraşelor, Târgu Jiu, reşedinţa de judeţ şi Motru deţin rangul de municipiu.

              Disparităţi teritoriale. Evoluţia de ansamblu a vieţii economice şi sociale actuale, dar şi politica de industrializare promovată înainte de 1990 au condus la crearea unor dezechilibre privind dezvoltarea în profil teritorial. Atenuarea acestor dezechilibre trebuie să constituie o preocupare a administraţiei centrale, dar şi a celei judeţene şi locale, pe fondul general al politicii naţionale de dezvoltare regională care are ca obiective:

 

 

 

 

 

Indicele de dezvoltare a fost calculat prin agregarea mai multor categorii de indicatori: demografici (îndicele îmbătrânirii populației, indicele de evoluție demografică), economici (numărul de firme, numărul de salariați), de infrastructură (lungimea rețelei de alimentare cu apă, număr de abonamente telefonice), ai standardului de viață (rata mortalității infantilă, număr de locuințe cu baie)  Din analiza acvesto hărți rezultă o anumită constanță (la valori ridicate ale indicelui) în cazul localităților Motru, Mătăsari, Rovinari, Bumbești-Jiu, Novaci, Turceni, Urdari, dar și o ușoară scădere la Țicleni și Baia de Fier.

Valori scăzute şi în scădere sunt prezente în partea de sud-vest şi sud-est (datorită depopulării şi îmbătrânirii demografice, spiritului antreprenorial slab, accesului limitat la telecomunicaţii şi o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură).

 

 

Deși cu o evoluție pozitivă în ultimii ani, sectorul IMM înregistrează în momentul de față o serie de probleme pe fondul crizei economice actuale. Urmare a acestor aspecte este de așteptat ca, cel puțin pe termen scurt, atât numărul de IMM-uri cât și numărul de salariați din cadrul acestora să înregistreze o scădere semnificativă.

Problemele relevate de aplicarea chestionarelor conduc la ideea că IMM-urile ar trebui ajutate sa depășească perioada actuală (din perspectiva managerilor acestor societăți dar și a autorităților locale) având în vedere că acestea contribuie semnificativ la economia regiunii și, mai ales la ocuparea forței de muncă. Acest ajutor ar putea veni prin programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare (START 2007).

Din analiza datelor din teren rezultă că rata de închidere a întreprinderilor, după numai un an de la înființare, este mai ridicată în zonele în care nivelul educațional al managerilor este mai scăzut. De aici reziltă necesitatea de instruire a managerilor actuali, atât pentru reducerea situațiilor de faliment cât și pentru creșterea competitivității celor existente.

Experienţa de până acum arată că în procesul de inserţie a iniţiativelor antreprenoriale, feed-back-ul spaţiului este extrem de important. Acesta poate determina succesul sau, dimpotrivă, insuccesul unei astfel de iniţiative. Interacţiunea dintre iniţiativă şi spaţiul în care se inserează este fasonată prin intermediul feed-back-ului componentelor acestuia din urmă.

 După intensitatea schimbărilor induse, putem distinge două tipuri de inserţie a iniţiativelor antreprenoriale: unele lente, greu observabile, iar altele sunt brusce, violente, chiar. O inserţie lentă are calitatea de a fi integrată armonios într-o anumită dinamică, transformând vechea structură. O inserţie violentă bulversează structurile locale, crează noi structuri prin distrugerea celor vechi şi riscă să producă schimbări iremediabile pentru sistemul teritorial în cauză.

 În general inserţia unei iniţiative antreprenoriale în spaţiu are în vedere: valorificarea resurselor locale (naturale şi umane), a unor tradiţii sau nişe economico-sociale şi mculturale, a unui context teritorial. Toate acestea provin din mediul extern şi justifică implementarea unei iniţiative antreprenoriale într-un anumit punct al spaţiului.

Iniţiativa antreprenorială apare din necesitatea identificării de soluţii pentru problemele dintr-o comunitate sau pentru realizarea unor ţinte pe care şi le propun comunităţile de la diferite nivele spaţiale.

Se poate constata, în cazul județului Gorj,

prezența unor activităţi economice reduse în zonele rurale datorită următoarelor cauze: agricultură ineficientă, lipsită de utilaje şi tehnologii moderne, dispariţia unor activităţi, radiţionale - creşterea animalelor. nivel redus de dezvoltare antreprenorială, în general şi în special în rural, număr de IMM sub media naţională, cu o distribuţie majoritară în urban şi în sectorul servicii, rata şomajului în creştere, în special în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine, nivel redus de atragere al investiţiilor străine.

            Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice precum şi introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în viitorul imediat.