Proiecte de cercetare



Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare - PN II, Program: IDEI, Nr. 196/1.10.2007; Cod CNCSIS: ID_950

SECTORUL ANTREPRENORIAL SI ROLUL SAU ÎN ATENUAREA DISPARITATILOR REGIONALE.
STUDIU DE CAZ JUDETUL GORJ
(2007-2010), NR. 196/2007

Director:
Prof. univ. dr. Cristian Braghina
Ultima actualizare
24.Apr.2010

 



Rezumatul proiectului

 
                Disparitia progresiva a disparitatilor regionale constituie, fara indoiala, o provocare majora a constructiei europene. Disparitatile teritoriale reprezinta o sursa potentiala de instabilitate, mai ales ca exista temerea ca polarizarea economica existenta se poate transforma intr-o polarizare sociala, sursa potentiala de amplificare a antagonismelor care ameninta stabilitatea sistemului. Inegalitatea dezvoltarii spatiale nu este, in mare parte, decat expresia inegalitatii continute in raporturile sociale dintre diferitele categorii de activitati economice si socioprofesionale, inegalitate ce antreneaza o ierarhizare a spatiului bazata pe relatii de dominare. Disparitatile regionale nu sunt, astfel, decat rezultate ale disfunctionalitatilor structurale ale sistemului economic si social asupra carora trebuie sa se intervina pentru a reduce inegalitatea dezvoltarii spatiale
                Proiectul, derulat pe o perioada de trei ani, isi propune sa elaboreze un model de dezvoltare pentru judetul Gorj care sa contribuie la conturarea directiilor viitoare de dezvoltare ale judetului in perspectiva integrarii europene. Proiectul se justifica prin necesitatea abordarii sistemice a teritoriului national ca singura modalitate de identificare a mijloacelor prin care unei unitati administrative i se poate controla evolutia. Obiectivele majore pe care si le propune proiectul sunt: identificarea relatiilor dintre initiativele antreprenoriale si dezvoltarea locala, raportul dintre dezvoltarea locala si optimizarea spatiului geografic precum si realizarea unui model teoretic de analiza a raportului dintre initiativa antreprenoriala si organizarea spatiului geografic. Relatia dintre initiativa antreprenoriala si structurarea functionala a spatiului geografic va fi analizata prin prisma modificarilor ce intervin la nivelul componentelor sistemelor teritoriale si relatiilor dintre ele, odata cu implantarea intreprinderilor mici si mijlocii in urma concretizarii initiativelor antreprenoriale.
                Identificarea disparitatilor teritoriale se realizeaza printr-un complex de metode printre care gradul de concentrare (specializare) al unor activitati ceea ce ofera informatii pretioase privind nivelul de dezvoltare economica, evolutia si ritmul de crestere economica precum si specificul regiunii. Principalii indicatori utilizati in prezent sunt: coeficientul de localizare, cota de localizare, gradul de asociere spatiala si mobilitatea activitatii in spatiu.
                Proiectul isi propune sa ofere autoritatilor locale si centrale un suport stiintific, bine documentat privind dezvoltarea initiativei antreprenoriale in profil teritorial si, pe acest fundament, solutii concrete, bazate pe lanturi decizionale, ce vor avea ca finalitate atenuarea disparitatilor teritoariale. In acelasi timp proiectul poate oferi o imagine clara privind componentele teritoriale ce au nevoie de sprijin pentru a sustine dezvoltarea. Abordarea stiintifica a relatiei dintre initiativa antreprenoriala si dezechilibrele teritoriale, in conformitate cu strategia nationala de dezvoltare, va contribui la cresterea numarului de locuri de munca si mai departe la optimizarea dezvoltarii spatiilor geografice.

Echipa de cercetare a proiectului

 
Nr.crt.
Numele si prenumele
Anul nasterii
Titlul didactic/stiintific
Doctorat
1
Braghina Cristian
1955
Prof. univ
Da
2
Ianos Ioan
1950
Prof. univ
Da
3
Talanga Cristian
1954
Prof. univ
Da
4
Peptenatu Daniel
1974
Lector. Univ.
Da
5
Zamfir Daniela
1974
Lector univ.
Da
6
Draghici Cristian
1977
Asistent univ.
Doctorand
7
Pintilii Radu
1979
Cercetator
Doctorand
 
 
 
 
  Gradul de implicare al echipei de cercetare

 
         Membru din         echipa *
 
Activitati
 
Braghina Cristian
 
Ianos Ioan
 
Talanga Cristian
Tineri cercetari
Peptenatu Daniel
Zamfir Daniela
Draghici Cristian
Pintilii Radu
Activitatea 1
din obiectivul 1 (2007)
da
 
 
 
da
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2007)
da
da
da
 
 
 
 
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2007)
da
da
 
da
da
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2007)
da
 
 
da
 
 
 
Activitatea 1
din obiectivul 1 (2008)
da
da
da
da
 
 
 
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2008)
da
 
 
 
da
da
da
Activitatea 3
din obiectivul 1 (2008)
da
 
da
da
da
da
da
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2008)
da
da
da
da
 
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2008)
da
 
da
da
 
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 2 (2008)
da
da
da
da
da
da
da
Activitatea 1
din obiectivul 3 (2008)
da
 
 
 
da
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 3 (2008)
da
da
da
 
 
 
 
Activitatea 1
din obiectivul 1 (2009)
da
da
da
da
 
 
 
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2009)
da
 
 
 
da
da
da
Activitatea 3
din obiectivul 1 (2009)
da
 
da
da
da
da
da
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2009)
da
da
da
da
 
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2009)
da
 
da
da
 
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 2 (2009)
da
da
da
da
da
da
da
Activitatea 1
din obiectivul 1(2010)
da
 
 
 
da
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2010)
da
da
da
 
 
 
 
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2010)
da
da
da
da
 
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2010)
da
 
da
da
 
 
 
 
 
 
 
 
  Obiective si activitati si gradul de realizare

 
 
 
An
 
Obiective prevazute
(Denumirea obiectivului)
Activitati asociate
 
Grad de realizare
2007
1
Identificarea relatiilor dintre initiativa antreprenoriala si dezvoltarea locala
Analiza bazei de documentare si a stocului de date disponibile
Total
 
Formularea ipotezelor de lucru si a pasilor concreti in aceasta directie
2
Analiza raportului dintre dezvoltarea locala si optimizarea organizarii spatiului geografic
Analiza politicilor de dezvoltare locala si regionala si rolul acestora in cazul judetului Gorj 
Total
 
Evidentierea elementelor care sunt potential utile intr-o reabilitare/dezvoltare a bazei economice a comunitatilor locale
 
 
 
 
2008
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1
Identificarea disparitatilor teritoriale la nivelului judetului Gorj prin realizarea analizei tip SWOT, care sa aiba in vedere punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile existente in dezvoltarea integrata a comunitatilor umane din judetul Gorj
Depistarea indicatorilor relevanti (indicatori demografici, indicatori economici, indicatori privind infrastructura, indicatori ai standardului de viata) si analiza acestora 
Total
 
Agregarea indicatorilor individuali
Individualizarea si analiza ariilor favorizate, a celor dezavantajate si a celor profund dezavantajate 
2
Analiza rolului investitiilor straine si autohtone in crearea mediului de afaceri si culturii antreprenoriale
Identificarea repartitiei investitiilor utilizand informatiile obtinute de la autoritatile locale sau regionale si agentii economici implicati
Total
 
Analiza evolutiei, provenientei, volumului si structurii investitiilor
Ierarhizarea multicriteriala a influentelor investitiilor in aria analizata si spatiul adiacent
 
 
 
1
Evaluarea modului in care asezarile care beneficiaza de investitii straine si autohtone pot deveni poli secundari de crestere si elaborarea unui model de actiune locala pentru atragerea investitiilor de acest tip
Identificarea polilor secundari de crestere si a zonelor lor de influenta.
Total
 
Stabilirea si analiza relatiilor dintre investitii si dezvoltarea locala si regionala
2
Cunoasterea evolutiei sectorului IMM la nivelul comunitatilor umane din judetul Gorj
Culegerea de date de la autoritatile locale, regionale.
Total
 
Elaborarea chestionarelor de teren pentru oficialitatile locale, pentru agentii economici, pentu alte segmente ale populatiei
Cercetarea de teren in urma careia se va realiza corectarea informatiei existente, colectarea de noi informatii
3
Identificarea modificarilor intervenite la nivelul sistemelor teritoriale ca urmare a dezvoltarii initiativei antreprenoriale
Selectarea sistemului de indicatori
Total
 
Diagnoza situatiei socio- economice existente la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale
Analiza relatiilor dintre pozitia ierarhica a asezarilor umane si valorificarea resurselor economice locale, regionale
2010
1
Realizarea unui model teoretic de analiza a raportului dintre initiativele antreprenoriala si structurarea functionala a spatiului geografic
Prezentarea unor strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung pentru zonele rurale si urbane
În curs de realizare
(Etapa în desfa?urare)
Realizarea unui material coerent care sa poata ajuta la orientarea politicilor de dezvoltare locala tinand cont de toti factorii implicati
2
Diseminarea rezultatelor in cadrul administratiei publice locale si a mediului academic
Participarea la diferite manifestari stiintifice la nivel local si regional
În curs de realizare
(Etapa în desfa?urare)
Publicarea unui volum de sinteza cu rezultatele cercetarii
 
 





Rezultate obtinute

 
 
A. Contributii la abordarea academica a conceptelor de initativa antreprenoriala si disparitati teritoriale
•         Identificarea relatiilor dintre initiativa antreprenoriala si dezvoltarea locala in cadrul sistemelor teritoriale
•         Analiza raportului dintre dezvoltarea locala si optimizarea organizarii spatiului geografic
•         Evaluarea modului in care asezarile care beneficiaza de investitii straine si autohtone pot deveni poli secundari de crestere si elaborarea unui model de actiune locala pentru atragerea investitiilor de acest tip
•         Rolul sectorului antreprenorial in constituirea polilor de crestere
•         Dinamica si impactul sectorului IMM la nivelul comunitatilor urbane si rurale
•         Identificarea modificarilor intervenite la nivelul sistemelor teritoriale ca urmare a dezvoltarii initiativei antreprenoriale
 
 
B. Idei aplicate
•         Tratarea problemelor legate de subdezvoltarea profunda drept situatii de urgenta;
•         Identificarea disparitatilor teritoriale la nivelului judetului Gorj - Sistemul de indicatori folosit pentru identificarea disparitatilor teritoriale cuprinde patru clase: starea demografica, starea economiei, infrastructura si standardul de viata, fiecare categorie considerata ca influentand in mod egal dezvoltarea;
•         Sprijinirea unor parteneriate intre polii secundari de crestere si unitatile administrativ-teritoriale limitrofe, cu scopul incurajarii initiativelor antreprenoriale;
•         Fundamentarea stiintifica a unor politici si interventii in diminuarea discrepantelor teritoriale la nivel de meso- si microscara;
•         Scurtarea timpului de implementare a politicilor de diminuare a efectelor subdezvoltarii;
•         Modalitati de tratare a ariilor defavorizate.
 
 
 
Articole publicate

 
 
         Reviste ISI
Braghina C., Peptenatu D., Constantinescu S., Pintilii D., Draghici C., (2010), The Pressure Exerted on the Natural Environment in the Open Pit Exploitation Areas in Oltenia, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, vol.5, nr.1, pg.33-40, ISSN 1842-4090,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=72;
Ianos I., Peptenatu D., Zamfir D., (2009), Respect for envinronment and sustainable development, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, vol.4, nr.1, pg.81-94, ISSN 1842-4090,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=72;
 
 
Articole publicate in reviste incluse in BDI
Peptenatu D., Pintilii R., Cepoiu L., Draghici C., (2009), Polycentric development strategy- an efficient instrument in administrative descentralization, Revista Romana de Geografie Politica, nr. 2/2009, ISSN 1454-2749, pg. 99-111, http://rrgp.uoradea.ro/index_files/2009_2.htm;
Ianos I., Braghina C., Peptenatu D., Zamfir Daniela, Cepoiu Loreta, Pintilii R., (2009), Geographical analysis of the higher education infrastructure in Romania, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Geographia, LIV, nr. 1/2009, ISSN 1221-079X, pg. 19-34, http://www.studia.ubbcluj.ro/arhiva/cuprins_en.php?id_editie=392&serie=GEOGRAPHIA&nr=1&an=2009;
Ianos I., Zamfir Daniela, Peptenatu D., Pintilii R., (2009), Theindividualisation of discontinuities in deeply disadvantaged   areas of Romania, Romanian Review of Regional Studies, vol. 5, nr. 2, pg. 3-10, ISSN 1841-1576, http://geografie.ubbcluj.ro/cgr/index.htm;
 
Altele
Peptenatu D., Talanga C., Pintilii R., (2008), Rolul sectorului antreprenorial in tratamentul ariilor profund dezavantajate, Comunicari de Geografie, vol. XII, ISSN 1453- 5483, pg. 355-358;
Braghina C., Peptenatu D., Zamfir D, Nae M. (2009), Le developpement du secteur entrepreneurial et les management des disparites territoriales. Etude de cas: le Departement Gorj, Annals of Valahia University, Geogr. Series, Tom VIII, ISSN 1582- 6198, pg. 169-176;
Braghina C., Draghici C., Peptenatu D., Pintilii R., (2009), Rural changes in the restructuring minig areas within Gorj county, Annals of Valahia University, Geogr. Series, Tom VIII, ISSN 1582-6198, pg. 151-158;
Braghina C., Peptenatu D., Draghici C., (2009), The function of policentric development in the refinement of weakly polarised areas. Case study: Gorj county, Geographica Timisiensis, vol. XVII, nr. 1-2/2008, ISSN 1224-0079, pg. 45-53;
Peptenatu D., Pintilii R., Draghici C., Stoian D., (2009), Accentuarea disparitatilor teritoriale din Romania in conditiile crizei economice mondiale, GeoPolitica – Revista de Geografie Politica, GeoPolitica si GeoStrategie, Anul VII, nr 29 (1/2009), Edit. Top Form, Bucuresti, ISSN 1583-543X, pg.165-172;
Braghina C., Peptenatu D., Draghici C., (2008), Socio-economic restructuring of the mining areas of Gorj county, Human Geographies-Journal of Studies and Research in Human Geographies, vol. 2, Issue 2, ISSN 1843- 6587, pg.18-26,  http://humangeographies.org.ro/2_2_nov_2008.htm;
Braghina C., Peptenatu D., Draghici C., (2009), - The Reorganization of Economic Activities and the Perspectives of the Endogenous Development in the Mining Areas from Gorj County, Journal of Urban and Regional Analysis, vol. 1/2009, ISSN 1314-2420, pg. 85-94,  http://www.jurareview.ro/.
 
 
Alte rezultate obtinute

 
 
Participari la conferinte nationale si internationale:
Talanga Cristian, Peptenatu Daniel, Stoica Valentina, Structurarea functionala a ariilor profund dezavantajate din judetul Gorj, A 8-a Conferinta internationala Cohesion and Disparities. Regional and local development in Central and south-Eastern Europe between Potentials, Policies and Practices, Timisoara, mai 2008;
Peptenatu, Braghina Cristian, Iancu Cristina, Stoica Ilinca Valentina, The management of area weakly polarized throughout innovations and good usage. Case study: Gorj County, Romania; Moravian Conference on Rural Research EURORURAL `08 : Investigating European Countryside, Brno, Cehia (August 25 - 29, 2008);
Peptenatu Daniel, Stoica Ilinca Valentina, Iancu Cristina, The dynamical reorganization of the rural areas in territories deeply disadvantaged. Case study: The south-western region;Moravian Conference on Rural Research EURORURAL `08: Investigating European Countryside, Brno, Cehia (August 25 - 29, 2008);
Peptenatu Daniel, Ilinca Valentina Stoica, Pintilii Radu, The economic and demographic characteristics of deeply disadvantaged areas in the South-West region of Romania; Geographical Environment And Cross-Border Cooperation Within The Lower Basin Of The Danube, Craiova, (2-5 octombrie 2008);
Braghina Cristian, Peptenatu Daniel, Draghici Cristian, Rolul dezvoltarii policentrice in tratamentul ariilor profund dezavantajate, A 8-a Conferinta internationala Cohesion and Disparities. Regional and local development in Central and south-Eastern Europe between Potentials, Policies and Practices, Timisoara, mai 2008;
Braghina Cristian, Peptenatu Daniel, Draghici Cristian, Rural changes in the restructured mining area from Gorj County; 23rd Session of PECSRL – The Permanent European Conference for the study of the Rural Landscape: “LANDSCAPES, IDENTITIES AND DEVELOPMENT”, Lisabona/Óbidos, Portugalia (1-5 septembrie 2008);
Braghina C., Talanga C., Zamfir Daniela, Role of the entrepreneurial sector in the regional development. Case study – Gorj County in cadrul conferintei “UnderStanding and shaping Regions: Spatial, Social and Economic Futures”, organizata de Regional Studies Association, Leuven-Belgia, 6-8 aprilie 2009;
Peptenatu D., Cepoiu Loreta, Stoica Valentina, Analysis and Management of the Poorly Polarized Areas in Oltenia, in cadrul conferintei “UnderStanding and shaping Regions: Spatial, Social and Economic Futures”, organizata de Regional Studies Association, Leuven-Belgia, 6-8 aprilie 2009;
Braghina C., Zamfir Daniela, Talanga C., Cepoiu Loreta, Le role des poles secondaire de croissance dans l’attenuation des disparites regionales. Etude de cas: Le departement de Gorj, in cadrul celui de-al III-lea Colocviu international romano-algeriano-francez “Directions contemporaines dans l’etude du territoire. La gestion du territoire, des aleas et de la ville.” Organizat de Universitatea din Bucuresti, Universitatea M’sila si Universitatea Paris Est, 27-31 mai 2009, Bucuresti.  
 
Faza 2007


Obiectivele pentru anul 2007:
1.Identificarea relatiilor dintre initiativa antreprenoriala si dezvoltarea locala

          Conceptul de antreprenor este intens dezbatut în studiile economice de specialitate, mai ales dupa 1990, în care se subliniza rolul acestora în dinamizarea economiilor locale. Prin Legea nr.133 din 1999 antreprenorul este o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica, care în mod individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate sau persoane juridice, organizeaza o societate comerciala în vederea desfasurarii unei activitati în scopul obtinerii de profit, prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii si din vânzarea acestora pe piata, în conditii de concurenta.
          Initiativa antreprenoriala este definita ca un ansamblu de actiuni coordonate de o idee centrala, ce are ca finalitate propusa dezvoltarea unei activitati economice.
          Reprezentative pentru stadiul actual al cercetarilor în modelarea teritoriului sunt teoriile dezvoltarii regionale, care în prezent au o larga aplicabilitate. Este vorba de teoriile localizarii (teorii ale localizarii bazate pe costurile de transport, teorii bazate pe independenta localizarilor, teorii bazate pe schimbul interregional), teoriile cresterii regionale (teoria polilor de crestere), teoriile dezvoltarii inegale (teoria relatiei centru-periferie, teoria cauzalitatii circulare si cumulative) si teoriile dezvoltarii endogene (teoria declinului regional, teoria ciclurilor lungi ale dezvoltarii regionale).
Identificarea disparitatilor teritoriale se realizeaza printr-un complex de metode printre care gradul de concentrare (specializare) al unor activitati ceea ce ofera informatii pretioase privind nivelul de dezvoltare economica, evolutia si ritmul de crestere economica precum si specificul regiunii.     Prima încercare de redresarea economica si sociala a localitatilor grav afectate de restructurarile industriale, si de disponibilizarile masive, o constituie delimitarea unor arii profund dezavantajate denumite în documentele oficiale zone defavorizate.
          În concordanta cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG nr. 24/1998, prin zona defavorizata se întelege o arie geografica strict delimitata teritorial, care îndeplineste una din urmatoarele conditii:
                 -"ponderea somerilor în totalul resurselor de munca ale zonei sa fie de cel putin trei ori mai mare decât ponderea somerilor în totalul
                   resurselor de munca la nivel national, în ultimele 3 luni care preced luna întocmirii documentatiei de declarare a zonei defavorizate;
                 -sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie, iar infrastructura este slab dezvoltata."

          Art. 141 alin. (1) din OUG nr. 24/1998 prevede ca agentii economici care opereaza în zonele defavorizate beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe profit aferent investitiilor nou create, pâna la atingerea intensitatii maxim admise a ajutorului de stat, conform Regulamentului privind ajutorul de stat regional, cu modificarile si completarile ulterioare.
În judetul Gorj au fost declarate trei zone defavorizate: 
                  -Albeni - prin HG nr. 191/1999,
                  -Schela - HG nr. 192/1999
                  -Motru-Rovinari - HG nr. 193/1999.
          Principalul avantaj acordat investitorilor în aceste zone îl reprezinta facilitatile fiscale pe termen de pâna la 10 ani. În Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Anexa VII, pentru zonele defavorizate s-a prevazut o perioada de tranzitie, dupa cum urmeaza: pentru întreprinderile carora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zona defavorizata înainte de 1 iulie 2003, România poate continua sa acorde scutiri de la impozitul pe profit în temeiul O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate în urmatoarele conditii: ajutorul de stat este acordat pentru investitii regionale; intensitatea neta a unui astfel de ajutor regional nu poate depasi nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului.  Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici si mijloci

2. Raportul dintre dezvoltarea locala si optimizarea organizarii spatiului geografic

           Disparitia progresiva a disparitatilor regionale constituie, fara îndoiala, o provocare majora a constructiei europene. Disparitatile teritoriale reprezinta o sursa potentiala de instabilitate, mai ales ca exista temerea ca polarizarea economica existenta se poate transforma într-o polarizare sociala, sursa potentiala de amplificare a antagonismelor care ameninta stabilitatea sistemului. Inegalitatea dezvoltarii spatiale nu este, în mare parte, decît expresia inegalitatii continute în raporturile sociale dintre diferitele categorii de activitati economice si socioprofesionale, inegalitate ce antreneaza o ierarhizare a spatiului bazata pe relatii de dominare. Disparitatile regionale nu sunt, astfel, decât rezultate ale disfunctionalitatilor structurale ale sistemului economic si social asupra carora trebuie sa se intervina pentru a reduce inegalitatea dezvoltarii spatiale.
           Aparitia initiativelor antreprenoriale întrun spatiu geografic, dinamica si distributia teritoriala diferentiata a acestora depind de un complex de factori dintre care se remarca: cultura antreprenoriala, cultura manageriala si resursele spatiului geografic.
          În spatiile geografice cu disfunctionalitati economice majore initiativele antreprenoriale, indiferent de domeniul în care îsi desfasoara activitatea, au un rol fundamental în dezvoltarea economica.
          Relatia dintre initiativa antreprenoriala si structurarea functionala a spatiului geografic este evidenta prin prisma modificarilor ce intervin la nivelul componentelor sistemelor teritoriale, si relatiilor dintre ele, odata cu implantarea intreprinderilor mici si mijlocii în urma concretizarii initiativelor antreprenoriale.
          Între initiativele antreprenoriale si dezvoltarea locala se deosebesc doua tipuri de relatii: directe si indirecte, ce vor fi analizate în functie de modul în care modifica spatiul geografic.
           Relatiile dintre initiativele antreprenoriale si dezvoltarea locala sunt influentate de tipul de mediu în care se manifesta acestea: mediul urban sau mediul rural. În mediul urban, concentratia mare de populatie si veniturile mai ridicate au permis dezvoltarea în numar ridicat a întreprinderilor mici si mijlocii, mai ales în sectorul serviciilor. De aici, spiritul antreprenorial s-a propagat printro difuzie în cascada spre zonele periurbane, spre localitatile situate în lungul axelor de circulatie, mai ales spre orasele mici si mijlocii si abia în ultimul rând spre localitatile profund rurale, cu un grad de accesibilitate redus.
           Modelul economic regional reprezinta imaginea conventionala, simplificata a unei regiuni, zone sau arii geografice ce trebuie analizata, o constructie logica sau mentala care reda elementele esentiale ale regiunii, precum si relatiile dintre elemente, cu scopul de a descoperii noi relatii între acestea, de a stabilii strategii si politici care sa asigure cresterea echilibrata a regiunii. Pornind de la modelele simplificate care au o valoare teoretica si care nu tin cont de variabilele care pot influenta dezvoltarea regiunii, s-a ajuns în prezent la modele complexe, axate pe influentele exterioare regiunii, modele care evidentiaza modul de reactie al regiunii la impulsurile din mediul extern.
          Nivelul general de dezvoltare si dinamica economica de ansamblu constituie principalele explicatii ale repartitiei si concentrarii regionale a initiativelor antreprenoriale. De asemenea evolutia unor factori care tin de specificul fiecarei zone (istorici, sociali, culturali, politici, de mediu natural) pot favoriza sau, din contra, pot bloca repartizarea activitatilor în spatiu. În analizele econometrice se testeaza o ipoteza potrivit careia atunci când nivelul de dezvoltare economica de ansamblu este mai ridicat, sau ritmul de crestere economica este mai sustinut, exista mai multe sanse ca activitatile economice sa se localizeze într-o regiune oarecare, deci probabilitatea unei repartizari mai uniforme a acestora în teritoriu creste. Într-un studiu (Jula, Jula, 1998) în care se testeaza econometric un asemenea model pentru Romania, s-a constatat ca pe termen lung (1950-1996) dezechilibrele regionale se coreleaza negativ cu nivelul de dezvoltare economica; mai mult, aceasta corelatie se mentine atât în perioadele de crestere, cât si în perioadele de declin economic.
           În zona studiata este evident modul în care sectorul antreprenorial devine fundamental pentru dezvoltarea unui spatiu geografic. Analiza acestei ofera autoritatilor locale si centrale un suport stiintific, bine documentat privind dezvoltarea initiativei antreprenoriale în profil teritorial si, pe acest fundament, solutii concrete, bazate pe lanturi decizionale, ce vor avea ca finalitate atenuarea disparitatilor teritoariale. În acelasi timp se realizeaza un tablou clar al componentelor teritoriale ce au nevoie de sprijin pentru a sustine dezvoltarea.
          Rezultatele cercetarilor vor avea un impact economic si social important deoarece pune întro lumina noua initiativa antreprenoriala, în sensul consolidarii rolului sectorului antreprenorial în dezvoltarea locala.




Faza 2008

Introducere

În cadrul fazei anuale (2008) a acestui proiect au fost abordate urmatoarele probleme : identificarea disparitatilor teritoriale din judetul Gorj în contextul politicii de dezvoltare regionala din România ; rolul investitiilor în crearea mediului de afaceri si a culturii antreprenoriale si identificarea asezarilor umane cu functie de poli secundari de crestere din judetul Gorj. Politica de dezvoltare regionala este una dintre cele mai mari provocari ale Uniunii Europene, principalele obiective fiind stabilirea cadrului juridic si institutional care, printr-o buna functionare, sa fie favorabil reducerii disparitatilor economice si sociale. Importanta deosebita a dezvoltarii regionale este subliniata de ponderea foarte mare a bugetului alocat (cca 1/3) din bugetul total, repartizata pe principiul solidaritatii (alocarea fondurilor comunitare catre regiunile aflate în declin economic).

Operationalitatea fondurilor este asigurata de urmatoarele principii:
a. principiul programarii;
b. principiul parteneriatului;
c. principiul aditionalitatii;

d. principiul monitorizarii, controlului si evaluarii.

România a stabilit coordonatele politicii de dezvoltare regionala prin legea nr. 315 din 28 iunie 2004 în care politica de dezvoltare regional se defineste ca fiind ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administratiei publice centrale, de autoritatile administratiei publice locale si organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor socio-economici implicati, în scopul asigurarii cresterii economice si dezvoltarii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunatatirii competitivitatii internationale a României si al reducerii decalajelor economice si sociale existente între România si statele membre ale Uniunii Europene. Aplicarea politicilor de dezvoltare regionala se realizeaza în concordanta cu obiectivele si prioritatile generale de dezvoltare a României, precum si cu obiectivele Uniunii Europene în domeniul coeziunii economice si sociale. Principiile care stau la baza realizarii politicii de dezvoltare regionala sunt: subsidiaritatea; descentralizarea; parteneriatul.

Identificarea disparitatilor teritoriale. O alta provocare majora este elaborarea unei metodologii prin care sa se poata identifica si analiza disparitatile regionale, printr-o abordare sistemica, la nivelul celei mai mici unitati administrative, astfel încât interventiile factorilor de decizie sa fie cât mai eficiente.

Obiectivul final al tuturor actiunilor legate de implementarea unei politici regionale este acela de reducere a decalajelor, a disparitatilor, dintre diferitele unitati teritoriale, considerate a fi relative omogene. Pentru realizarea acestui obiectiv se disting patru faze importante: aceptarea politicilor de dezvoltare regionala, identificarea si analiza disparitatilor teritoriale, definirea politicilor de dezvoltare regionala si implementare acestor politici.

Identificarea si analiza disparitatilor teritoriale se realizeaza pe baza indicatorilor statistici selectati diferentiat, pentru individualizare si de analiza, prima categorie cuprinde indicatori selectati în functie de scopul demersului, astfel încât sa surprinda cât mai bine realitatea teritoriala. La indicatorii suport se apeleaza pentru a suprinde în detaliu determinantii disparitatilor teritoriale. Alegerea indicatorilor s-a realizat pe baza corelatiei dintre dezvoltare si spiritul antreprenorial.

Sistemul de indicatori folosit pentru identificarea disparitatilor teritoriale cuprinde patru clase: starea demografica, starea economiei, infrastructura si standardul de viata, fiecare categorie considerata ca influentând în mod egal dezvoltarea.

Starea demografica a fost apreciata pe baza a trei indicatori: intensitatea depopularii, ponderea populatiei peste 60 de ani si indicele de vitalitate ca raport între populatia totala si populatia cu domiciliu stabil. Starea economica a fost analizata pe baza a cinci indicatori: dependenta economica, ponderea somajului în populatia activa, ponderea populatiei ocupate în populatia activa, ponderea populatiei ocupate în agricultura în total populatie activa si densitatea fiziologica.

Infrastructura, element indispensabil dezvoltarii a fost analizata pe baza unui set complex de indicatori ce cuprinde: suprafata locuibila pe locuinta, modernitatea infrastructurii rutiere (ca raport între lungimea strazilor modernizate si lungimea totala a strazilor), la care se adauga lungimea retelelor edilitare de alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale.

Standardul de viata a fost cuantificat printr-un set de indicatori ce surprind direct sau indirect calitatea vietii: ponderea populatiei ocupate în agricultura în total populatie ocupata, suprafata locuibila pe locuitor, migratia neta, ponderea populatiei absolvente de studii liceale în total populatie. Pentru fiecare grupa de indicatori s-au realizat materiale grafice, pe baza prelucrarii seriilor de date oferite de fisele statistice ale comunelor si oraselor pentru intervalul 1991-2005 sau a ultimului recensamânt al populatiei. Pe baza unei metodologii unitare unitatile administrativ-teritoriale au fost ierarhizate si clasificate, prin acordarea unui punctaj de la 1 la 5, valorile maxime fiind atribuite pentru evidentierea elementelor care au conturat, în final, ariile profund dezavantajate. Prin însumarea punctajelor au fost realizate harti de sinteza pentru cele 4 categorii de indicatori (Fig.1).
Starea demografica Starea economica
Starea infrastructurii Standardul de viata
Fig.1. Ariile profund dezavantajate (culoare albastru si visiniu) dezavantajate (culoare galben) si favorizate (culoare alb) ale judetelui Gorj. Sinteza comparativa a celor 4 grupe de indicatori

Sursa: Date prelucrate

S-au conturat ca arii profund dezavantajate cele 3 zone dezavantajate declarate oficial în anul 1999, prin Hotarâri de Guvern (Motru Rovinari, Schela, Albeni) cu mentiunea extinderii lor si catre alte comune apropiate si prin excluderea oraselor Motru, Bumbesti Jiu si Tg.Carbunesti, ca urmare a unei evolutii de ansamblu mai buna a centrelor urbane fata de mediul rural. Cea de-a patra zona (Zona Sud Est) este cea mai extinsa si care prezinta cele mai mari probleme în privinta disparitatilor teritoriale.

Fig.2. Ariile profund dezavantajate (culoare albastru si visiniu), dezavantajate (culoare galben), si favorizate (culoare alb) ale judetului Gorj stabilite pe baza celor 4 grupe de indicatori : starea demografica, starea economica, starea infrastructurii si standardul de viata

Sursa: Date prelucrate

Rolul investitiilor în dezvoltarea economiilor locale

Sectorul antreprenorial reprezinta în cadrul sistemului teritorial componenta cu cea mai mare dinamica, dezvoltarea sa structurând spatiul în care se insereaza, prin capacitatea de consum mai mai mult sau mai putin selectiva a resurselor, prin impactul pe care îl are asupra celorlalte componente, prin crearea de noi structuri.

Initiativa antreprenoriala este segmentul distinct în procesul de creare a unei întreprinderi, care face ca ideea sa se materializeze. Acest segment este anterior aparitiei propriu-zise a întreprinderii. Una din întrebarile normale care se pune în fata unui cercetator vizeaza incubarea ideii, locul si cauza care conduce la aparitia unei initiative antreprenoriale. Prin urmare, de ce, unde si cum apare initiativa antreprenoriala?

În cazul judetului Gorj initiativa antreprenoriala, cel putin teoretic, a fost sprijinita prin declararea oficiala a celor 3 zone dezavantajate (Albeni, Schela, Motru Rovinari). Din analizele întreprinse rezulta ca orasele din aceste zone au suferit un proces de lent de dezvoltare, totusi superior celorlalte unitati administrativ-teritoriale (comune) componente, fapt care le plaseaza în afara acestor arii, rolul lor fiind acela de centre de polarizare.

Din analiza evolutiei numarului de salariati din cadrul acestor zone, pentru intervalul 1999-2005 rezulta o evolutie oscilanta a acestuia, sectorul privat detinând, în medie, în jur de 25-30 % din total.

La nivelul comunelor din ariile profund dezavantajate initiativa pentru desfasurarea de activitati economice se rezuma la mici unitati de interes local – industrie alimentara si diverse unitati de servicii.

În concluzie, în acest teritoriu, initiativa antreprenoriala de origine endogena a avut un cadru juridic adecvat de dezvoltare, procesul poate continua prin valorificarea unor elemente de favorabilitate cum ar fi: resurse funciare, resurse umane la care se adauga resursele energetice. În perspectiva se preconizeaza realizarea unei investitii de amploare (Bumbesti Jiu) de catre firma Pirelli, fapt care poate contribui la amplificarea functiei de polarizare a acestui oras si la dezvoltarea zonei nordice a judetului.

Rolul sectorului antreprenorial în constituirea polilor de crestere. Initiativa antreprenoriala apare din necesitatea identificarii de solutii pentru problemele dintr-o comunitate sau pentru realizarea unor tinte pe care si le propun comunitatile de la diferite nivele spatiale. Mecanismul de aparitie a unor astfel de initiative este relativ simplu: se porneste de la întrebari si se ajunge la solutii.

Evolutia contemporana ne arata ca mai toate initiativelor antreprenoriale pornesc de la nivelele inferioare de structurare a spatiului. Aceste nivele sunt constituite în cadrul judetului Gorj, în principal, de centrele urbane. Ele trebuie sa devina adevarati poli de crestere, în contextul resurselor umane si materiale de care dispun, dar si prin prisma conceptului de dezvoltare policentrica.

Cheia acestei dezvoltari o reprezinta încurajarea aparitiei si ulterior dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii. Concluzia este ca initiativa antreprenoriala modifica structura spatiului în care se insereaza, prin capacitatea de consum mai mult sau mai putin selectiva a resurselor, prin impactul pe care îl are asupra celorlalte componente, prin crearea de noi structuri spatiale.



Lista membrilor echipei de cercetare

Nr. crt. Nume si prenume Anul nasterii Titlul didactic stiintific Doctorat
1. Ioan Ianos 1950 Profesor Da
2. Cristian Talanga 1954 Profesor Da
3. Daniel Peptenatu 1974 Lector Da
4. Zamfir Daniela 1974 Lector Da
5. Cristian Draghici 1978 Asistent Doctorand
6. Radu Pintilii 1981 Cercetator Doctorand
                                                Bibliografie

Antonescu Daniela (2003), Dezvoltarea regionala în Romania, Oscar Print, Bucuresti;
Aydalot Ph. (1985), Economie regionale et urbaine, Ed. Economica, Paris;
Benito-Alonso M., Capron H., Goybet Ph. (2000), Disparites regionales, convergence reelle et cohesion europeenne;
Campbell C. (2000), Democratic Accountability and Models of Governance: Purchase/Provider/Owner/Tenste.Ethics în Public Sector for the New Millenium, Aldershot, UK, Ashgate Press.
Claval P., (1993), Initiation al la geographie regionale, Paris, Nathan;
Cooke P., Morgan K. (2000), The associational economy: firms, regiona and innovation, Oxford University Press, New York;
Dauphine A. (1999), Une theorie des disparites geographiques, RERU, 5;
De Figueiredo E.V.S. (1998), La methote statistique dans la definition de regions heterogenes dans des espaces geographiques, RERU, 4;
Friedman J., The Spatial Organization of Power în the Development of Urban Systems, Bourne&Simmons, Los Angeles;
Ianos I. (1997), Individualizarea si analiza disparitatilor intraregionale. Aplicatie la judetul Alba, Comunicari de geografie, II;
Ianos I. (2000), Sistemele teritoriale, Ed. Tehnica, Bucuresti;
Ianos I., (2000), Potentialul economic al teritoriului si dezvoltarea sectorului antreprenorial în Romania, Terra, 2;
Ianos I., Humeau Jean-Baptiste (2000), Teoria sistemelor de asezari, Ed. Tehnica, Bucuresti;
Jula D., Jula Nicoleta (1998), Dinamica dezechilibrelor în dezvoltarea regionala, Oeconomica, 3-4;
Lalatka R., Bishop J. (2000), Rolul incubatoarelor de afaceri în dezvoltarea economica. O prima evaluare efectuata în tarile în curs de dezvoltare si în tarile cu economie în tranzitie, Ed. All Beck, Bucuresti;
Ronstadt R.C. (1984), Entrepreneurship: Text, Cases and Notes, Lord Publishing, Dover;
Sandu D. (2001). Les engeux des réseux migratoires dans l’espace social de la transition – le cas roumain. Comunication soutenue à la Maison des Sciences de L’Homme. Paris. le 4e Avril



Faza 2009

 

Etapa I
 
            Introducere.  În cadrul primei faze din anul 2009 a acestui proiect obiectivul principal a fost urmatorul:  Evaluarea modului în care a?ezarile care beneficiaza de investi?ii straine ?i autohtone pot deveni poli secundari de cre?tere ?i elaborarea unui model de ac?iune locala pentru atragerea investi?iilor de acest tip. Pentru realizarea obiectivului au fost prevazute urmatoarele activita?i: identificarea polilor secundari de cre?tere ?i a zonelor lor de influen?a, stabilirea ?i analiza rela?iilor dintre investi?ii ?i dezvoltarea locala ?i regionala.
 
            La nivel spatial procesul de dezvoltare este dependent de un complex de factori structuranti, ce determina diferente semnificative în dotarea cu factori de productie, în sens calitativ si cantitativ, diferente în structura sectoriala si distributia activitatilor economice, precum si în plan social. Aceste diferentieri conduc la o detasare si o permanenta competitie între asezarile umane, ce are ca rezultat conturarea unor poli de crestere si a unor zone constituite din mai multi competitori, care formeaza aria polarizata.
La nivelul arealului studiat se constata dezechilibre majore determinate de reducerea capacitatii de difuzie a “dezvoltarii” pentru numeroase nuclee, situatie care a generat dezechilibre în lant la nivelul ariilor subordonate, în numeroase situatii dincolo de pragul critic.
            Conform legii 351 /2001, judetul Gorj are doua orase de rangul II (Tg. Jiu si Motru) si 7 orase de rangul III. Conform clasificarilor traditionale, capitala judetului este un oras mijlociu, aflat la limita superioara a pragului de 100.000 locuitori, Motru este tot un oras mijlociu, aflat la limita inferioara a pragului de 20.000 locuitori, în timp ce toate celelalte 7 orase fac parte din categoria oraselor mici sub 20.000 locuitori. Trebuie observant decalajul semnificativ între Tg. Jiu si celelalte orase (raportul de primat fiind de 4,1).
            Pe baza analizelor întreprinse la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale prin agregarea unui set de indicatori ce vizeaza aspecte demografice, gradul de dezvoltare economica si standardul de viata s-au conturat polii secundari de crestere, cu o repartitie geografica relativ echilibrata în cadrul judetului, cu exceptia partii de sud-est unde gradul de polarizare este redus.
Acordarea acestui “statut” de pol secundar de crestere poate si trebuie sa fie conditionata, alaturi de celelalte componente, si de valoarea investitiilor autohtone sau straine realizate, atât în unitatea respectiva, dar si în cadrul zonei sale de influenta.
Diversificarea economiei zonei este o prioritate în contextul actual, deoarece aceasta este monospecializata si în plus activitatea extractiva nu se prezinta la parametrii normali (nu mai poate asigura în continuare nivelul productiei care pâna în 1990 contribuia prin aportul sau la dezvoltarea zonei). Sectorul antreprenorial reprezinta, în cadrul sistemului teritorial, componenta cu cea mai mare dinamica, dezvoltarea sa structurând spatiul în care se insereaza, prin capacitatea diferentiata de valorificare a resurselor, prin impactul pe care îl are asupra intensitatii relatiilor dintre celelalte componentele ale sistemului.
 
 
                                   Fig. 1 Principalele arii de polarizare
 
            Luând în consideratie acest cadru economic care prezinta numeroase deficiente, se poate concluziona ca oportunitatea pentru noi activitati si locuri de munca se poate realiza prin inovare.
            Distributia IMM în teritoriu indica o repartitie neuniforma si semnificative disparitati urban – rural si nord – sud. Astfel urbanul are de cca. 4,0 ori mai multe IMM /1000 locuitori, municipiile Tg. Jiu si Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judet. Un numar scazut de IMM-uri prezinta orasele Tismana, Turceni si Ticleni, în timp ce comune precum Arcani sau Baia de Fier au un numar ridicat. Zona cea mai slab dezvoltata din punct de vedere al numarului de IMM este zona rurala din sudul judetului, unde numarul acestora este sub 7 /1000 locuitori si uneori sub 4 (Bustuchin, Negomir, Tantareni).
            A scazut însa semnificativ ponderea IMM mijlocii, în favoarea celor mici si micro. Conform surselor ONRC, în 2005, mai functionau în judet 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajati (cca. 12,5% din populatia ocupata), dintre care cele mai importante sunt Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (cca. 10.000 salariati) si cele 2 mari complexe energetice: Turceni si Rovinari (cu peste 8000 salariati în total).
Evaluarea repartitiei geografice a firmelor si a capitalului lor social pune în evidenta diferente între polii secundari de crestere, dar si unele asemanari:
- numarul total al firmelor variaza pe un ecart cuprins între 50 si peste 100, cele mai multe fiind situate în Motru, Bumbesti Jiu, Tg.Carbunesti si Novaci;
- exista o concentrare a firmelor în jumatatea nordica a judetului, situatie favorizata de prezenta resurselor naturale, dar mai ales de forta de polarizare a orasului Tg.Jiu, chiar daca gradul de îmbatrânire demografica este mai ridicat;
- marimea totala a capitalului social a firmelor este redusa în comparatie cu situatia polului principal de crestere, orasul Tg.Jiu;
- cele mai mari valori ale capitalului social a firmelor apartin celor din Motru, Tg.Carbunesti, Bumbesti Jiu si Novaci. Se adauga si orasul Rovinari, prin specificul sau minier, chiar daca acesta nu este inclus în categoria polilor secundari de crestere;
- o caracteristica comuna tuturor unitatilor administrative din judet, inclusiv a polilor secundari de crestere, este data de preponderenta, în proportie de 90 % a firmelor cu capital românesc, iar ca structura se constata dominanta sectorului tertiar;
- sectorul secundar detine ponderi cuprinse între 10 si 25 % din totalul firmelor în cadrul polilor secundari;
- marimea întreprinderilor este conditionata de profilul acestora, de resursele de materii prime, de nivelul tehnologic, gradul de calificare a fortei de munca si evident de cererea existenta pe piata. În conditiile economice actuale, la nivelul judetului predomina microîntreprinderile.         
 
 
Fig. 2 Numarul de firme
 
Pentru polii secundari de crestere microîntreprinderile detin poderi cuprinse între 60 si 75% restul fiind reprezentat de întreprinderi mici si mijlocii (Motru, Matasari, Ticleni, Turceni, Tg.Carbunesti, Novaci, Baia de Fier, Bumbesti Jiu, Tismana, Pades). Se remarca prezenta acestor întreprinderi mici si mijlocii si în sfera de influenta a acestor poli de crestere.
În cadrul mediului investitional capitalul strain detine ponderi reduse. Repartitia în teritoriu si ponderea participarii capitalului strain prezinta diferente mari la nivelul comunelor si oraselor din judet.
Ecartul de variatie a numarului de firme cu participare a capitalului strain, la sfârsitul anului 2007, este cuprins între 1 si 145. Numarul cel mai mare de firme se afla în resedinta de judet. Pentru marea majoritate de unitatilor administrativ teritoriale ecartul de variatie este cuprins însa între 1 si 25. Exista deci, din acest punct de vedere, un grad ridicat de hipertrofie a resedintei de judet.
 
 
 
 
            Fig. 3 Structura capitalului social în societa?ile mixte - mediul urban (2007)
 
Dintre polii secundari de crestere, cele mai multe firme cu participare de capital strain apartin oraselor Motru (25), Bumbesti Jiu (24) si Tg.Carbunesti (13). Un loc însemnat este ocupat si de orasul Rovinari, cu 25 de firme cu participare a capitalului strain.
Din totalul capitalului social al acestor firme capitalul strain detine aproape 100 % în cazul oraselor Motru si Bumbesti Jiu, pentru celelalte valorile sunt de de peste 75 %.
În valori absolute cele mai mari valori apartin firmelor din Motru si Bumbesti Jiu, pentru ceilalti poli de crestere valorile fiind modeste. În aceeasi categorie a valorilor ridicate se înscrie si orasul Rovinari.
O investitie de 2 000 000 lei (ponderea capitalului strain fiind de 50 %) se regaseste în localitatea Catunele, situata în sfera de influenta a orasului Motru.
Daca se adauga firmele cu participare straina din Motru, Rovinari, Tg.Jiu si Bumbesti Jiu rezulta o axa de concentrare a acestui fenomen pe directia NE-SV.
            Cea de-a doua axa, cu o intensitate mult redusa a participarii capitalului strain, are aproximativ aceeasi orientare si uneste ceilalti poli secundari (Novaci, Tg.Carbunesti, Ticleni, Turceni).
            Drept concluzii asupra celor prezentate rezulta urmatoarele:
                        -  participarea capitalului strain la constituirea firmelor este o realitate în cazul polilor secundari de crestere;
                        -   o concentrare mai ridicata apare în cadrul arealului Motru-Matasari-Catunele;
                        -   se impune prezenta firmelor cu participare straina în cazul orasului Rovinari;
                        - pentru ceilalti poli secundari de crestere atractia capitalului strain este mult redusa, cu exceptia orasului Bumbesti Jiu.
 
 
            Fig. 4 Structura capitalului social în societa?ile mixte - mediul rural (2007)
 
            Elaborarea unui model de actiune locala pentru atragerea investitiilor
(autohtone si straine).
 
            Pentru atragerea investitiilor în cadrul polilor secundari de crestere se propun ca directii de actiune:
1.      Promovarea punctelor tari ale acestora în cadrul programelor dezvoltare la nivel judetean: resurse energetice, calitatea resurselor umane, prezenta unui mediu antreprenorial.
2.       Necesitatea înfiin?arii de IMM-uri de catre investitori autohtoni si straini, care sa valorifice resursele locale – capitalul uman, natural, socio-cultural ?i tehnologia moderna – astfel încât  sa devina competitive la nivel european ?i atractive pentru societa?ile bancare, sa asigure locuri de munca ?i sa conduca la apari?ia unei clase de mijloc prospere.
3.      Atragerea de investi?ii straine atrase prin simplificarea birocra?iei, diminuarea corup?iei, fiscalitate scazuta ?i acordarea de facilita?i de catre administra?ia publica pentru investi?ii în anumite sectoare strategice sau pentru reinvestirea profitului in comunitatea locala.
4.      Realizarea unor parteneriate între polii secundari de crestere si unitatile administrativ-teritoriale limitrofe, cu scopul încurajarii initiativelor antreprenoriale, dar si pentru punerea în practica a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv prin accesarea unor fonduri de dezvoltare.
5.      Realizarea unei cooperari între orasul resedinta de judet (Tg.Jiu), ca pol principal de dezvoltare si polii secundari, în concordanta cu reevaluarea relatiilor urban-rural si urban-urban.



 

Etapa a II-a
 
            Introducere. În cadrul etapei a II-a din anul 2009 a acestui proiect obiectivele principale au fost urmatoarele: Cunoasterea evolutiei sectorului IMM la nivelul comunita?ilor umane din jude?ul Gorj; Identificarea modificarilor intervenite la nivelul sistemelor teritoriale ca urmare a dezvoltarii initia?ivei antreprenoriale. Activita?ile prevazute pentru realizarea acestor obiective au vizat culegerea de date de la autorita?ile locale, regionale, elaborarea chestionarelor de teren pentru oficialita?ile locale, pentru agen?ii economici, pentu alte segmente ale popula?iei, cercetarea de teren pentru corectarea informa?iei existente, colectarea de noi informa?ii, diagnoza situa?iei socio- economice existente la nivelul unita?ilor administrativ-teritoriale, analiza rela?iilor dintre pozi?ia ierarhica a a?ezarilor umane ?i valorificarea resurselor economice locale, regionale.
 
1.        Cunoasterea evolutiei sectorului IMM la nivelul comunitatilor umane din judetul Gorj
Strategia de dezvoltare a judetului Gorj are ca principal obiectiv de dezvoltare economica încurajarea IMM-urilor, astfel încât produsul intern brut pe cap de locuitor sa ajunga la nivelul mediei din Romania, sau nu mai putin de 95% din aceasta valoare, ca urmare a diversificarii activitatilor economice prin dezvoltarea sectorul IMM, care sa ajunga cel putin la media nationala de 19,3 IMM la 1000 de locuitori, atragerea investitiilor straine directe, care sa ajunga la cel putin 5% din totalul investitiilor straine directe pe tara si modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala pentru evolutia unei forte de munca calificate si adaptate la cerintele pietii si tehnologiilor moderne (Strategia de Dezvoltare Socio-Economica a Judetului Gorj, 2007-2013, 2007).
Analiza relatiei dintre dezvoltarea sistemelor teritoriale si initiativa antreprenoriala a fost bazata pe un set complex de indicatori si a prelucrarii unor chestionare ce au vizat autoritatile, antreprenorii si locuitorii din unitati administrativ-teritoriale reprezentative.
 
Tabel 1. Structura sectorului IMM
 

Anul
IMM/1000loc.
Micro
Mici
Mijlocii
Sector primar
Sector secundar
Sector tertiar
2004
14,2
89,2
8,8
2,0
3,1
17,3
79,6
2005
14,7
93,9
5,3
0,8
2,4
19,4
78,2
2006
14,8
93,8
5,5
0,7
2,5
20,1
77,4
2007
15,7
94,1
5,1
0,8
2,6
20,9
76,5

                                                                                                                                                Sursa : ONRC,2009
 
Se constata ca numarul de IMM/1000 locuitori a avut o u?oara cre?tere în intervalul 2004-2007, fiind însa sub media înregistrata la nivel na?ional (19,4 în 2004 ?i 20,5 în 2007). Fa?a de situa?ia din 2004 se poate observa o tendin?a de cre?tere a numarului de IMM-uri ?i mai ales de sporire a acestora în sectorul productiv. Rata de creare a noilor întreprinderi a fost influen?ata ?i de modificarile legislative în ceea ce prive?te înfiin?area de întreprinderi mici ?i mijlocii – Programul na?ional multianual pentru dezvoltarea culturii anteprenoriale în rândul femeilor manager, Programul na?ional multianual pe perioada 2005-2009 pentru sus?inerea accesului microîntreprinderilor ?i a întreprinderilor mici la servicii de instruire ?i consultan?a, Programul de dezvoltare ?i modernizare a activita?ilor de comercializare a produselor ?i serviciilor de pia?a etc.
Principalele probleme în rândul întreprinzatorilor sunt legate de ob?inerea de contracte, dificulta?i legate de cererea sau oferta lor. În privin?a ofertei, noile întreprinderi se confrunta, în cea mai amre parte, cu probleme finaciare, în special legate de lipsa de resurse, de accesul limitat la credite, de lipsa clien?ilor sau de clien?ii cu pla?i în a?teptare. În privin?a cererii, întreprinzatorii considera ca marile probleme sun legate de constrângerile concuren?ei pe pie?ele de desfacere, (77%) de faptul ca firma lor nu este suficient de bine cunoscuta (56%) ?i de lipsa resurselor economice ale poten?ialilor clien?i (55%).
 
 
 
Fig. 1 Structura întreprinderilor dupa numarul de angaja?i
 
 
 Structura întreprinderilor dupa numarul de angajati evidentiaza o dominare a microîntreprinderilor, ca urmare a politiciilor de încurajare a sectorului antreprenorial promovate de guvern. În figura nr. 1 se poate observa dependenta economiilor locale de întreprinderile mici si mijlocii, în unele unitati administrative fiind singurele care contribuie la dinamica sistemului economico-social. Analiza sectorului antreprenorial din judetul Gorj a subliniat nevoia acuta de interventie a factorilor de decizie pentru sprijinirea acestui sector, confruntat cu blocaje severe datorita crizei financiare. Analiza de detaliu a structurii întreprinderilor evidentiaza dependenta firmelor mici si mijlocii de marile companii, din subordinea statului, care beneficiaza de suport de la nivel guvernamantal
În cadrul jude?ului predomina întreprinderile cu mai pu?in de 9 salaria?i. Cea mai mare parte a întreprinderilor mici se regasesc în partea de nord ?i în mediul urban. Întreprinderile mijlocii sunt situate în principalele ora?e (Motru, Rovinari, Tg. Jiu) ?i în zona lor de influen?a, în timp ce intreprinderile mari se regasesc în Tg Jiu (unde reprezinta peste 23% din totalul întreprinderilor) ?i în ora?e cu activita?i legate de industria miniera (Motru, Rovinari).
            În privin?a numarului de angaja?i se observa o dominarea neta a oralui re?edin?a de jude?, cu peste 30 000 persoane cu contracte de munca, beneficiind ?i de prezen?a unor intreprinderi mari, alaturi de cele 55 de IMM-uri, pozi?iile urmatoare revenind ora?elor unde sunt prezente cele doua complexe energetice – Turceni ?i Rovinari cu un numar de angaja?i între 5000-10000 , dar ?i cu mai pu?iene întreprinderi mici ?i mijlocii-28, respectiv 23. O alta categorie între 1000 – 5000 -este formata de Motru, Bumbe?ti Pitic ?i Runcu, explicabil prin profillul minier în primul caz ?i cel legat de sectorul servicii în celelalte doua, numarul de IMM-uri fiind de de peste 200 în Bumbe?ti Pitiic ?i de peste 80 în Runcu. Cu un numar de peste 400 – pâna la 1000 se înscriu ora?ele Târgu Carbune?ti, Novaci ?i comunele Dragote?ti ?i Pade?. Daca pentru primele trei situa?ia este explicabila prin profilul oarecum diversificat al activita?ilor economice, pentru al patrulea caz situa?ia este argumentata îndeosebi de dezvoltarea unor activita?i legate de serviciile turistice. Cea mai mare parte a a?ezarilor înregistreaza un numar de angaja?i mai mic de 100, situa?ie prezenta dominant în sud-estul jude?ului (Ione?ti, Brane?ti, Stoina, Cru?e?, Stejari), par?ial în sud-vest (Samarine?ti, Borascu, Bolbo?i) ?i, punctual, în parte nordica (Sacelu, Balane?ti).
 
Fig. 2 Reparti?ia numarului de angaja?a la nivel de UAT
 
 
 
Fig. 3 Structura pe domenii a firmelor cu capital românesc
 
 
            Întreprinderile cu capital românesc reprezinta mai mult de 90% din totalul întreprinderilor. Sectorul ter?iar este foarte bine reprezentat în cadrul jude?ului având ponderi diferite în func?ie de cererea pie?ei ?i de standardul de via?a. Sectorul secundar este prezent în partea de nord a jude?ului ?i în centrele urbane. Investi?iile în sectorul primar au fost mult diminuate ?i sunt prezente în partea de nord ?i de sud-est a jude?ului (acolo unde sunt legate de activita?ile agricole), dar ?i în zonele cu tradi?ie în activitatea extractiva.
Repartitia profitului realizat de firmele mici si mijlocii la nivel de localitate evidentiaza diferentieri semnificative în profil teritorial, valorile cele mai ridicate fiind înregistrate în orase si în unitatile administrative cu populatie ridicata, un determinant competitiv important.
Valorile cele mai ridicate ale profitului realizat de IMM-uri se înregistreaza în orasele Tg. Jiu si Motru care, prin functiile pe care le detin la nivel judetean si regional, ofera conditii optime pentru aparitia si dezvoltarea firmelor mici si mijlocii.
Remarcabila este cresterea semnificativa a profitului pentru IMM-urile din mediul rural unde dezvoltarea teritoriala este dependenta de aceasta categorie de intreprinderi. O observatie interesanta este ca ponderea IMM-urilor este tot mai mare cu cât unitatea administrativa este mai izolata fata de principalele axe structurante astfel, profitul realizat este determinat pentru dezvoltarea economica a asezarilor. Aceasta proiectare spatiala arata importanta IMM-urilor pentru reabilitarea economica a sistemelor teritoriale marcate de dezechilibre economico-sociale profunde. În acesta situatie sunt unitatile administrative: Samarinesti, Vagiulesti, Bolbosi, Negomir, Slivilesti, Ionesti, Stoina, Stejari, Danciulesti, Logresti, Berlesti, Sacelu, Bumbesti-Pitic, Câlnic.
Analiza repartitiei profitului înregistrat de IMM-urile din judetul Gorj subliniaza importanta acestei categorii, în raport de complementaritate cu celelalte categorii de firme, pentru conturarea unor poli de dezvoltare ce pot contribui în perspectiva la consolidarea unei retele de dezvoltare optime, interconectata suprasistemelor socio-economice.
 
2.         Identificarea modificarilor intervenite la nivelul sistemelor teritoriale ca urmare a dezvoltarii initiativei antreprenoriale
 
            Teritoriul judetului Gorj cuprindea, la 1 iulie 2008, un numar de 70 unitati administrativ teritoriale de baza din care 9 orase si 61 de comune, cu un numar de 411 sate. În cadrul oraselor, Târgu Jiu, resedinta de judet si Motru detin rangul de municipiu.
            Analiza sumara a populatiei releva o repartitie inegala a acesteia în teritoriu, ecartul de variatie fiind cuprins între 1285 locuitori (Comuna Arcani) si peste 96000 locuitori (Municipiul Tg.Jiu). Majoritatea unitatilor administrativ teritoriale au o populatie cuprinsa între 3000 si 10000 locuitori. Se constata si o dispersie ridicata a locuitorilor, fiecare comuna având 7 - 10 sate componente.
            Un alt element ce merita a fi subliniat este cel legat de gradul de urbanizare. La nivelul judetului populatia urbana detinea o pondere de 47 %. Nivelul real de urbanizare este însa inegal variind între 24 % (Tismana) si 100 % (Ticleni). Si în cazul resedintei de judet se constata un nivel real de urbanizare de 95 %.
            Pe fondul modificarilor politice si economice petrecute dupa anul 1990, judetul Gorj a marcat o serie de schimbari în baza sa economica, care s-au repercutat asupra structurii teritoriale si functionale a asezarilor si implicit în dinamica, structura si calitatea vietii populatiei din acest teritoriu, fapt relevat si de situatia sintetica prezentata anterior.
              Disparitati teritoriale. Evolutia de ansamblu a vietii economice si sociale actuale, dar si politica de industrializare promovata înainte de 1990 au condus la crearea unor dezechilibre privind dezvoltarea în profil teritorial. Atenuarea acestor dezechilibre trebuie sa constituie o preocupare a administratiei centrale, dar si a celei judetene si locale, pe fondul general al politicii nationale de dezvoltare regionala care are ca obiective:
  • diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziata); preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
  • îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune);
  • corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este în conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale încheiate de România.
            În cadrul ariilor profund dezavantajate din punct de vedere al situatiei demografice sunt incluse un numar de 17 unitati administrative, concentrate (11) în partea de nord a judetului. Dintre acestea 5 unitati prezinta probleme demografice legate de scaderea populatiei cu 20 % si un procent de peste 30 % de populatie de 60 ani si peste (Arcani, Capreni, Lelesti, Runcu si Sacelu). Celelalte 12 unitati administrativ-teritoriale (Novaci, Balanesti, Barbatesti, Bengesti Ciocadia, Berlesti, Branesti, Cruset, Farcasesti, Godinesti, Pestisani, Stanesti si Turcinesti) se caracterizeaza prin scaderi de populatie de 10-15 % în intervalul 1991-2005 si prin ponderi de 25-30 % populatie de 60 ani si peste.
            Sinteza privind starea economica a judetului Gorj, realizata pe baza indicatorilor amintiti anterior pune în evidenta existenta unui numar de 23 de unitati administrativ teritoriale care pot fi catalogate drept arii profund dezavantajate, fiind afectate de un somaj mai ridicat, un grad de ocupare a populatiei redus si un grad de dependenta ridicat. Din cele 23 de unitati 8 fac parte din zonele dezavantajate stabilite în anul 1999. De altfel analiza de sinteza a starii economice confirma componenta celor 3 zone (Albeni, Schela si Motru-Rovinari) la care se adauga si o a patra zona situata în partea sudica a judetului formata din comunele : Ionesti, Branesti, Tântareni, Stoina, Capreni si Vladimir.
            În ceea ce priveste starea infrastructurii se contureaza ca zone profund dezavantajate: zona Motru-Rovinari, partea de SE a judetului, zona Albeni (situata în jurul orasului Tg.Carbunesti), la care se adauga partea de NV a judetului. La conturarea acestor zone rolul cel mai important a fost jucat de insuficienta dezvoltare a retelelor de distributie a gazelor naturale si a celor de canalizare, la care trebuie sa adaugam inexistenta unei infrastructuri rutiere locale modernizate.
            Din analiza corelativa a indicatorilor prezentati au rezultat ariile profund dezavantajate din punctul de vedere al standardului de viata. Cea mai extinsa zona se afla în partea de sud-est a judetului. Se adauga apoi zona Motru Rovinari si partea de nord-est a judetului (zona montana).
 
 
 
 
 
 
Fig. 4. Evolu?ia indicelui de dezvoltare 2000-2007
 
Indicele de dezvoltare a fost calculat prin agregarea mai multor categorii de indicatori: demografici (îndicele îmbatrânirii popula?iei, indicele de evolu?ie demografica), economici (numarul de firme, numarul de salaria?i), de infrastructura (lungimea re?elei de alimentare cu apa, numar de abonamente telefonice), ai standardului de via?a (rata mortalita?ii infantila, numar de locuin?e cu baie)  Din analiza acvesto har?i rezulta o anumita constan?a (la valori ridicate ale indicelui) în cazul localita?ilor Motru, Matasari, Rovinari, Bumbe?ti-Jiu, Novaci, Turceni, Urdari, dar ?i o u?oara scadere la ?icleni ?i Baia de Fier.
Valori scazute si în scadere sunt prezente în partea de sud-vest si sud-est (datorita depopularii si îmbatrânirii demografice, spiritului antreprenorial slab, accesului limitat la telecomunicatii si o pondere ridicata a populatiei ocupate în agricultura).
 
Concluzii
 
 
De?i cu o evolu?ie pozitiva în ultimii ani, sectorul IMM înregistreaza în momentul de fa?a o serie de probleme pe fondul crizei economice actuale. Urmare a acestor aspecte este de a?teptat ca, cel pu?in pe termen scurt, atât numarul de IMM-uri cât ?i numarul de salaria?i din cadrul acestora sa înregistreze o scadere semnificativa.
Problemele relevate de aplicarea chestionarelor conduc la ideea ca IMM-urile ar trebui ajutate sa depa?easca perioada actuala (din perspectiva managerilor acestor societa?i dar ?i a autorita?ilor locale) având în vedere ca acestea contribuie semnificativ la economia regiunii ?i, mai ales la ocuparea for?ei de munca. Acest ajutor ar putea veni prin programul pentru dezvoltarea abilita?ilor antreprenoriale în rândul tinerilor ?i facilitarea accesului acestora la finan?are (START 2007).
Din analiza datelor din teren rezulta ca rata de închidere a întreprinderilor, dupa numai un an de la înfiin?are, este mai ridicata în zonele în care nivelul educa?ional al managerilor este mai scazut. De aici rezilta necesitatea de instruire a managerilor actuali, atât pentru reducerea situa?iilor de faliment cât ?i pentru cre?terea competitivita?ii celor existente.
Experienta de pâna acum arata ca în procesul de insertie a initiativelor antreprenoriale, feed-back-ul spatiului este extrem de important. Acesta poate determina succesul sau, dimpotriva, insuccesul unei astfel de initiative. Interactiunea dintre initiativa si spatiul în care se insereaza este fasonata prin intermediul feed-back-ului componentelor acestuia din urma.
 Dupa intensitatea schimbarilor induse, putem distinge doua tipuri de insertie a initiativelor antreprenoriale: unele lente, greu observabile, iar altele sunt brusce, violente, chiar. O insertie lenta are calitatea de a fi integrata armonios într-o anumita dinamica, transformând vechea structura. O insertie violenta bulverseaza structurile locale, creaza noi structuri prin distrugerea celor vechi si risca sa produca schimbari iremediabile pentru sistemul teritorial în cauza.
 În general insertia unei initiative antreprenoriale în spatiu are în vedere: valorificarea resurselor locale (naturale si umane), a unor traditii sau nise economico-sociale si mculturale, a unui context teritorial. Toate acestea provin din mediul extern si justifica implementarea unei initiative antreprenoriale într-un anumit punct al spatiului.
Initiativa antreprenoriala apare din necesitatea identificarii de solutii pentru problemele dintr-o comunitate sau pentru realizarea unor tinte pe care si le propun comunitatile de la diferite nivele spatiale.
Se poate constata, în cazul jude?ului Gorj,
prezen?a unor activitati economice reduse în zonele rurale datorita urmatoarelor cauze: agricultura ineficienta, lipsita de utilaje si tehnologii moderne, disparitia unor activitati, raditionale - cresterea animalelor. nivel redus de dezvoltare antreprenoriala, în general si în special în rural, numar de IMM sub media nationala, cu o distributie majoritara în urban si în sectorul servicii, rata somajului în crestere, în special în rândul tinerilor si al populatiei feminine, nivel redus de atragere al investitiilor straine.
            Dezvoltarea sectorului IMM si a noilor ramuri industriale, ecologice precum si introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent si nu constituie înca o alternativa viabila la o restructurare profunda si masiva a structurii economice a judetului, în viitorul imediat.